Minimalismul a fost cumva mereu o parte din modul meu de gândire. Dar, până să ajung la cămin, în timpul facultății, nu am conștientizat, cât de mult, îmi doream să aplic mai strict anumite reguli. Realizam și nu prea, că acele reguli erau de fapt primii pași înspre un stil de viață minimalist.
Simțeam mereu nevoia de a mă reîntoarce la bază. Acest lucru însemna să fac lucrurile într-un mod cât mai sustenabil și cu un consum cât mai redus de resurse. Nu am reușit mereu, dar cel puțin în câteva aspecte am fost destul de consistentă.
Minimalismul înseamnă renunțare?
Înainte de a intra în detalii, vreau doar să punctez câteva lucruri. Minimalismul nu înseamnă că trebuie să renunți la orice, ba chiar dimpotrivă, dar revin la treaba aceasta mai încolo. De asemenea, este legat de faptul că trebuie să fim puțin mai conștiincioși cu privire la resursele neregenerabile pe care le folosim și la cum am putea reduce cantitatea de deșeuri. Are legătură și cu poluarea planetei dar și legat de consumul excesiv și inutil de multe ori. Te provoc să îți reamintești, în ultima lună, cât de multă mâncare ai aruncat din frigider pentru că nu ai apucat să o consumi înainte de a se strica? Cât de multe haine ai cumpărat de care poate nu aveai nevoie, pentru că mai vreo 2 asemănătoare în dulap? Când ai ales să cumperi alimente de la micii producători din piață ultima dată?
Dacă ai făcut socoteala, atunci trebuie să știi că statistica ne spune că o treime din hrana produsă ajunge la gunoi. Ți se pare mult? Mie nu, mai ales când văd în supermarketuri legumele și fructele care stau să se strice pe rafturile lor. Tot conform statisticilor, zilnic aproximativ 350 gr de alimente sunt irosite zilnic de fiecare dintre noi. Dar voi detalia unele lucruri în unul din subpunctele de mai jos.
Bun! Acum încerc să conturezi lucrurile pe care eu le-am făcut și care m-au ajutat să ajung la un stil de viață mai minimalist.
-
„Curățenia” periodică
Am evitat să spun sezonieră. Nu întotdeauna fac treaba aceasta la când se trece de la un anotimp la altul. Nu intru în detalii „de ce nu o fac în momentul respectiv”, dar implică pe de o parte lipsa timpului. Pe de alta, faptul că dacă mai este spațiu în dulap, nu simt presiunea de a mă apuca de lucru.
Și, dacă tot am pomenit de dulap, vreau să spun că, la modul cel mai conștient posibil, am ales să existe un singur dulap pentru haine și pantofi în casă. Cu cât există mai mult spațiu de depozitare, cu atât ești mai tentat să nu dai importanță lucrurilor care se pot aduna. Regula de aur este ca lucrurile să fie depozitate doar acolo și nu în alte locuri unde le ”poți ascunde”.
2 reguli în aranjarea spațiului…
Primul pas, practic, este delimitarea diferitelor zone pentru obiectele pe care le dorești în casă. Al doilea pas, este acela de a selecta ce să-ți rămână și ce nu din obiectele respective. Sfatul meu este de a nu grăbi procesul și de a nu-ți stabili obiective prea mari. Începe cu zone mai reduse și încearcă să avansezi progresiv. În momentul în care începi procesul de selecție, trebuie să ai clar în vedere motivul pentru care dorești să treci la un stil de viață mai minimalist. Asta te ajută să-ți fie mai clar de ce anume ai nevoie și de ce te poți lipsi.
În procesul de selecție, ca și în procesul de achiziționare de obiecte, ar trebui să îți acorzi timp de gândire. La ce anume mă refer? Indiferent de metoda pe care o alegi de debarasare (de a vinde, de a dona, de a recicla, etc) este important să te distanțezi și să vezi dacă ești confortabil cu decizia. Dacă și după a doua sau a treia zi nu ai ezitări, atunci înseamnă că te poți despărți de acel obiect.
Pentru obiectele cu valoare sentimentală și amintiri, cel mai bine ar fi să gândești un spațiu separat. O cutie sau undeva pe raft, dacă îți dorești să fie vizibil pentru tine. Minimalismul nu înseamnă să te desparți de amintiri, ci doar să păstrezi lucrurile care sunt cu adevărat utile și necesare pentru un trai decent.
-
Achiziționarea produselor noi
Sunt convinsă că, odată ce ai decis să ai un astfel de stil de viață, ești mult mai atent la ceea ce cumperi. În primul rând, pentru că îți dorești ceva durabil, criteriul calității, de cele mai multe ori primează. Deși plătesc azi mai mult pe un produs, pe termen lung ajung să economisesc.
Un al doilea aspect de care trebuie ținut cont este acela ca ceea ce se cumpără să fie prietenos cu mediul. Este de preferat să se aleagă obiectele reciclabile, în defavoarea plasticului sau a altor materiale nedegradabile. Am avut o discuție cu Cosmin Mureșan, fashion designer la D`Or, despre ce înseamnă sustenabilitatea în industria modei. Suntem conștienți despre cât de mult această industrie poluează mediul și mai suntem conștienți și despre nevoia de consum impusă de brandurile de fast fashion.
În opinia mea sunt două soluții: fie apelezi la producători locali, ateliere mai mici, dar care lucrează cu materiale de calitate și durabile, fie hainele second hand. Poate le vezi diametral opuse, dar să explic anumite lucruri. Opțiunea cu hainele second hand, este evidentă probabil pentru tine, că e tot o metodă de reciclare a lucrurilor.
Dar treaba legată de prima variantă, nu este valabilă doar cu privire la haine. Este important să ne susținem producătorii locali. Fie ei de produse alimentare, non-alimentare sau de servicii. Revin și chiar accentuez faptul că prețul în anumite situații ar trebui să fie secundar calității.
3 reguli când cumpărăm mâncarea…
Și dacă tot am pomenit de producători locali de produse alimentare. Trebuie să menționez și modul în care ar fi bine să achiziționăm produsele alimentare, pentru a reduce risipa de alimente:
- Să avem o listă de cumpărături pe care să o respectăm
- Să ne uităm în frigider și cămară pentru a vedea ce avem și de ce anume mai avem nevoie
- Să nu facem cumpărături când ne este foame
Iată 3 lucruri simple care nu necesită un efort suplimentar, ne pot ajuta pentru a reduce cantitatea de produse alimentare pe care le-am putea arunca.
-
Reducerea deșeurilor și a noxelor
De mai bine de un an și jumătate nu mai folosesc mașina ca mijloc de transport. Încerc pe cât posibil să merg pe jos sau să folosesc mijloacele de transport în comun. Nu simt nevoia de a circula cu mașina. Dacă ar exista piste suficiente pentru bicicliști sau ar exista o cultură corespunzătoare cu privire la respectul din circulație, aș alege să merg cu bicicleta. Nu prea am încredere în șoferii de pe străzile orașului.
Este într-adevăr mai comod și mai rapid să circuli cu mașina proprie, recunosc. Dar, în condițiile în care o familie are cel puțin o mașină, iar ca tendință în creștere, chiar și două, e clar că toți se gândesc la confort lor și mai puțin la mediul în care vor crește copiii lor. Nu e mare lucru că eu prefer să mă plimb sau să iau mijloace de transport în comun, dar e cel puțin cu o mașină care emană gazele de eșapament mai puțin.
În ceea ce privește deșeurile, un prim pas important ar fi să începem realmente să facem colectarea selectivă. Să reciclăm acolo unde se poate și să folosim lucruri reciclate. Acolo unde este posibil să reducem deșeurile. Să lucrăm mai mult digital și nu pe hârtie, să folosim lucruri care se pot reutiliza, de exemplu în locul flaconului de plastic să avem un recipient pe care îl folosim mereu pentru apă. Dar cu siguranță mai și tu idei.
La final…
În concluzie, esența celor scrise azi este că poți să tinzi către un stil de viață mai minimalist, într-un mod în care ”revoluția” se produce treptat. Orice lucru făcut brusc și dintr-o impulsivitate nu are viață lungă. Făcând lucrurile pas cu pas, azi puțin, mâine încă puțin, poți să ajungi la lucruri la care nu te aștepți. Și să știi că modul în care îți arată casa sau dulapurile, reflectă starea emoțională și psihică a ta.
Ai încercat vreodată viața de minimalist? Dezvăluie-mi secretul succesului și împărtășește idei cu noi! Scrie-mi la diana@iocucioc.ro